Site-ul constituie o incercare de a prezenta in mod unitar circuitele electrice,
la un nivel corespunzator pregatirii generale a elevilor de liceu de la filiera teoretica profil real, filiera tehnologica profil
tehnic si resurse naturale si filiera vocationala profil militar. De asemenea continutul este util si celor care pot folosi
notiunile din site pentru pregatirea lor profesionala si nu in ultimul rand celor pasionati de fizica.
Site-ul cuprinde : circuite electrice de curent continuu, circuite electrice de curent alternativ monofazat si circuite electrice
de curent alternativ trifazat.
Pentru aprofundarea cunostintelor dobandite exista un capitol special cu rezolvari de probleme. Pentru tinerii absolventi de liceu
site-ul contine si un capitol cu programa de fizica pentru bacalaureat, dar si subiecte de fizica date la examenul de bacalaureat.
Pentru recreere fiecare pagina contine si putin divertisment.
De la ipoteza la teorie
Procedeele tehnice concrete necesare fizicienilor in procesul cunoasterii incep cu identificarea problemei care este rezultatul
unei observatii intamplatoare. Se formeaza ipoteza sau este conceput modelul simplificat al fenomenului. Apoi ipoteza sau modelul
este supus unei verificari experimentale riguroase. Cand ipoteza sau modelul nu rezista la verificare se elaboreaza o noua ipoteza
sau un nou model care sa tina seama atat de faptele vechi cat si de cele aparute pe parcursul verificarii experimentale.
Cel mai important mijloc prin care se dobandeste adevarul stiintific este experimentul. Referindu-se la experimentul stiintific
Lucian Blaga remarca urmatoarele: "A experimenta inseamna a face din interventia activa a omului in mersul naturii un izvor de
cunoastere". Se clarifica tabloul fizic al fenomenelor si se contureaza proiectul solutiei. Cu ajutorul aparatului matematic se
formuleaza teoria.
Cum se nasc si cum se dezvolta teoriile?
Iata istoria uneia dintre ele, teoria electromagnetica a luminii. Experimentele lui Amperè si Faraday au condus la doua
principii de baza ale electromagnetismului:
- un curent electric ce trece printr-un conductor produce un camp magnetic cu linii inchise in jurul conductorului;
- intr-un conductor care intersecteaza liniile de camp magnetic se induce o tensiune electromotoare.
In anul 1878 Maxwell a generalizat cele doua principii prin sistemul de ecuatii care ii poarta numele. Teoria lui Maxwell se poate
reduce la doua afirmatii:
- in jurul unui camp magnetic variabil in timp ia nastere un camp electric cu linii de camp inchise;
- in jurul unui camp electric variabil in timp ia nastere un camp magnetic cu linii inchise.
Cu ajutorul sistemului de ecuatii Maxwell a unificat, optica, electricitatea si electromagnetismul care pana atunci erau domenii
difrite ale fizicii. Pe baza acestor ecuatii a dedus existenta
undelor electromagnetice
descoperite experimental de catre H. Hertz in anul 1887.
Coincidenta dintre valoarea vitezei de propagare a luminii determinata experimental de Fizeau si cea a vitezei undei electromagnetice
in vid calculata de Maxwell la determinat pe acesta din urma sa emita ipoteza ca lumina este de natura electromagnetica.
Experimentele de interferenta, difractie si polarizare au confirmat faptul ca efectele luminii sunt produse de componenta
electrica a campului electromagnetic.
Desigur, nici aceasta teorie nu a fost scutita de contradictii. La aparitia teoriei electromagnetice a luminii era cunoscut faptul ca
indicele de refractie a unui mediu este definit de raportul:
n = c/v si n = √εr·µr
Cum pentru apa εr ≈ 81, µr =1, relatia de mai sus da valoarea n ≈ 9 cu mult diferita de
cea obtinuta experimental nex = 1,33. Aceasta neconcordanta a fost explicata la sfarsitul secolului al XIX-lea odata cu
elaborarea teoriei dispersiei luminii (indicele de refractie al mediului depinde de lungimea de unda a radiatiei folosite, pentru ca
in medii materiale εr si µr depind de frecventa campurilor electrice si magnetice).
Povestiri adevarate
Odata, Edison i-a propus lui Nicola Tesla (inginer si inventator sarb) sa perfectioneze electromotorul de curent continuu, inventat
de el. Pentru realizarea cu succes a temei, ii promisese o recompensa de 50 de mii de dolari.
Tesla se puse pe treaba si construi douasprezece variante al motorului lui Edison, aplicandu-le un comutator si un regulator, ceea ce
le-a imbunatatit simtitor calitatile functionale. Tesla era foarte multumit de munca sa. Cat despre recompensa promisa, intentiona s-o
foloseasca pentru perfectionarea sistemului lui de motoare multifazice cu curent alternativ.
Edison aprecie in mod deosebit toate proiectele lui Tesla , dar cand acesta din urma, timid, incerca sa-i aminteasca de recompensa,
Edison ii raspunse scurt:
- Dragul meu Tesla, vad ca ai ramas tot un strain si nu ai deloc simtul umorului caracteristic americanilor.
Asadar, recompensa promisa nu fusese decat o gluma. Lui Edison nici prin gand nu-i trecea ce soc a provocat in sufletul inventatorului
susceptibil si increzator. Tesla si-a amintit toata viata de aceasta gluma proasta, care i-a dejucat planurile de cercetare.
- Asta inseamna ca intr-o lume in care totul se vinde si totul se cumpara, nu exista cuvant de onoare, se gandi Tesla inca si mai
indurerat ca aceasta trista invatatura de minte cu privire la moravuri ii fusese data de un om de stiinta, talentat si celebru.
Ce este electricitatea?
La intrebarea pusa in urma cu doua secole si jumatate: Ce este electricitatea? Benjamin Franklin (1706-1790) politician si fizician american a raspuns: "Electricitatea este un fluid unic, imponderabil, actionand prin repulsie asupra moleculelor proprii si prin atractie asupra celor ale materiei."
Filosoful si fizicianul scotian Robert Symmer (1707-1763) a raspuns ca:
" Electricitatea este alcatuita din doua feluri de fluide: fluidul sticlos si fluidul rasinos care, in cantitati egale dau fluidul neutru."
Astazi este cunoscuta teoria electronica a electricitatii, astfel ca se poate decela cu usurinta adevarurile si erorile din ambele definitii, dintre care s-a impus atunci definitia data de Franklin, structurand in jurul ei, pentru un timp indelungat, prima teorie inchegata a fenomenelor electrice.
Închide
Folosiţi o parte din timpul liber pentru
a accesa site-ul "bigagc.com", care conţine citate despre: fericire, dragoste, sănătate, succes, etc..
Lectură placută!
Edwin Herbert Land (1909 - 1991) inventator american. I se datoresc ingenioase aplicatii ale luminii polarizate (Lumina trece din
starea naturala in care vectorii celor doua campuri componente - electric si magnetic - nu prezinta directii preferentiale de oscilatie,
in alta stare , in care cei doi vectori au directii preferentiale de oscilatii, cand fiecare componenta oscileaza intr-un singur plan, numit
plan de vibratie si, respectiv, plan de polarizare.) in filtrajul aparatelor foto si in realizarea unor ochelari speciali pentru traficul de noapte.
Deasemenea, Edwin Herbert Land este considerat constructorul aparatelor polaroid care au inceput sa fie comercializate in anul 1948.
Cu ajutorul aparatelor polaroid se obtinut fotografii instant (Se realizeza pozitivul in aproximativ un minut). In prezent dispozitivele
care se bazeaza pe polarizarea luminii sunt utilizate pe scara larga la camerele de luat vederi si filme speciale unde imaginile sunt
obtinute instantaneu de pe camerele foto. O alta aplicatie a acestor dispozitive este folosita in televiziune la constructia televizoarelor cu cristale lichide (LCD).
Contele Rumford nascut in New England in 1753 ca James Thomson. In timpul vietii a fost pe rand ucenic, ofiter, inventator si chiar
ministru. Sa casatorit in orasul Concord din statul New Hampsire (SUA), unde a luptat impotriva tarii sale pentru independenta si separarea
de Marea Britanie. James Thomson a facut o cariera remarcabila in Europa dovedindu-se un bun organizator, a dus o existenta de aventurier
politic, fiind uneori in acelasi timp in serviciul a doua puteri dusmane.
James Thomson a ocupat diverse demnitati civile si militare, in Anglia, Bavaria si Franta. In Bavaria ajunge ministru de razboi si
ministru al politiei. Pentru meritele sale in aceasta perioada este ridicat la rang de conte de Rumford. A dus o contributie importanta la
studiul naturii caldurii, al corelatiei ei cu miscarea si al aplicatiilor ei, precum si la studiul luminii si al aplicatiilor ei in iluminat.
James Clerk Maxwell (1831 - 1819) a reusit sa dezvolte teoria electromagnetica, dar a scris si poezie si a avut un ascutit simt
al umorului. Despre lucrarile sale Maxwell noteaza cu modestie: "Eu am intreprins aceasta lucrare cu speranta ca voi putea reusi sa dau
ideilor lui M. Faraday o expresie matematica". Maxwell elaboreaza mai intai exprimarea matematica a notiunii de linie de camp (linie de forta)
introdusa de Faraday, apoi arata ca exista o interdependenta intre componenta electrica si magnetica ale radiatiei electromagnetice daca acestea
variaza in timp.
La baza teoriei electromagnetismului elaborata de J. C. Maxwell stau doua afirmatii:
a)
b)
In cautarea frumusetii
In dictionarul Larousse, frumosul este definit drept ceea ce "ne incanta ochi sau mintea". Nu este de mirare ca adevarul este minunat,
caci adevarul reflecta frumusetea si armonia Universului.
Mai mult, ceea ce este frumos se dovedeste deseori a fi si adevarat. Cand un matematician sau un fizician reuseste o constructie
eleganta, aproape intotdeauna aceasta fie rezolva problema pusa, fie devine utila unor probleme viitoare.
Conform teoriei relativitatii, daca unul dintre gemeni calatoreste cu o nava care se deplaseaza cu o viteza comparabila cu viteza
luminii in vid, atunci cand se intoarce, acesta este mai tanar decat fratele care a ramas acasa. Afirmatia, desi uimitoare, a fost
dovedita nu numai teoretic, ci si experimental. Ceasurile atomice ultraprecise, trimise cu avionul, au indicat la intoarcere o
durata mai mica decat timpul indicat de ceasuri identice, ramase pe Pamant. Desigur, viteza avionului este mult mai mica decat
viteza luminii, astfel incat intarzierea a fost si ea mica. Aceasta intarziere de ordinul a 10-8 s nu numai ca a
confirmat, ci a si coincis, in limita erorilor experimentale, cu predictiunea teoriei.
Citate
¤ Cicero: "Ratiunea n-are de ales, daca in fata ii stau adevarul si nascocirea"
¤ Spinoza: "Nestiinta nu-i o dovada, ignoranta nu-i un argument"
¤ Inscriptie pe
caminul din locuinta lui Einstein: "Dumnezeu este subtil, dar nu rau intentionat."
¤ Goethe: "Este mai important cum gandesti decat ce gandesti."
¤ Aristotel catre invatacelul sau Alexandru Macedon: "In matematica nu exista drum presarat cu flori."
Apa vie
Istoria asa numitei "ape vii", care a debutat pe la mijlocul secolului trecut ca o cercetare consacrata unei presupuse structuri
polimerice a apei, ipoteza gresita din start, din cauza unor mici impuritati prezentate in probele de apa. Primele lucrari,
datorate lui B. V. Dereaghin, a avut un ecou foatre larg. J. D. Bernal, laureat al premiului Nobel pentru chimie, sustinea ca
evidentierea structurii polimerice a apei reprezinta descoperirea secolului al XX-lea. Si alte labortoare au preluat cercetarile,
dar rezultatele au iscat discutii. O parte din studii au fost chiar trecute la secret, pe motive de posibile implicatii
strategice. In 1973, Dereaghin si-a recunoscut gresala, relatata si intr-o revista de mare circulatie, sub titlu
"Istoria unui artefact" Mai tarziu a aparut si o carte, cu un titlu ironic Polywater de Felix Francks.
In revista romaneasca "Stiinta si tehnica" din anul 1981 a fost publicat un interviu consacrat asa-zisei descoperiri
a trei componente ale apei, denumita "apa biologica, antagonica si neutrala". Apa biologica activa, ar fi avut
propritati fizice uimitoare: pulsa in volum ca o inima, temperatura de fierbere de peste 100oC, v
indeca rani si unele boli, printre care si cancerul.
"Structura biologica" a apei ar fi prefigurat viata, polimerul apei avand chipurile o forma de spirala.