Site-ul constituie o incercare de a prezenta in mod unitar circuitele electrice, la un nivel corespunzator pregatirii generale a elevilor de liceu de la filiera teoretica profil real, filiera tehnologica profil tehnic si resurse naturale si filiera vocationala profil militar. De asemenea continutul este util si celor care pot folosi notiunile din site pentru pregatirea lor profesionala si nu in ultimul rand celor pasionati de fizica.
Site-ul cuprinde : circuite electrice de curent continuu, circuite electrice de curent alternativ monofazat si circuite electrice de curent alternativ trifazat.
Pentru aprofundarea cunostintelor dobandite exista un capitol special cu rezolvari de probleme. Pentru tinerii absolventi de liceu site-ul contine si un capitol cu programa de fizica pentru bacalaureat, dar si subiecte de fizica date la examenul de bacalaureat. Pentru recreere fiecare pagina contine si putin divertisment.

De la ipoteza la teorie

Procedeele tehnice concrete necesare fizicienilor in procesul cunoasterii incep cu identificarea problemei care este rezultatul unei observatii intamplatoare. Se formeaza ipoteza sau este conceput modelul simplificat al fenomenului. Apoi ipoteza sau modelul este supus unei verificari experimentale riguroase. Cand ipoteza sau modelul nu rezista la verificare se elaboreaza o noua ipoteza sau un nou model care sa tina seama atat de faptele vechi cat si de cele aparute pe parcursul verificarii experimentale. Cel mai important mijloc prin care se dobandeste adevarul stiintific este experimentul. Referindu-se la experimentul stiintific Lucian Blaga remarca urmatoarele: "A experimenta inseamna a face din interventia activa a omului in mersul naturii un izvor de cunoastere". Se clarifica tabloul fizic al fenomenelor si se contureaza proiectul solutiei. Cu ajutorul aparatului matematic se formuleaza teoria.
Cum se nasc si cum se dezvolta teoriile?
Iata istoria uneia dintre ele, teoria electromagnetica a luminii. Experimentele lui Amperè si Faraday au condus la doua principii de baza ale electromagnetismului:
- un curent electric ce trece printr-un conductor produce un camp magnetic cu linii inchise in jurul conductorului;
- intr-un conductor care intersecteaza liniile de camp magnetic se induce o tensiune electromotoare.
In anul 1878 Maxwell a generalizat cele doua principii prin sistemul de ecuatii care ii poarta numele. Teoria lui Maxwell se poate reduce la doua afirmatii:
- in jurul unui camp magnetic variabil in timp ia nastere un camp electric cu linii de camp inchise;
- in jurul unui camp electric variabil in timp ia nastere un camp magnetic cu linii inchise.
Cu ajutorul sistemului de ecuatii Maxwell a unificat, optica, electricitatea si electromagnetismul care pana atunci erau domenii difrite ale fizicii. Pe baza acestor ecuatii a dedus existenta undelor electromagnetice descoperite experimental de catre H. Hertz in anul 1887.
Coincidenta dintre valoarea vitezei de propagare a luminii determinata experimental de Fizeau si cea a vitezei undei electromagnetice in vid calculata de Maxwell la determinat pe acesta din urma sa emita ipoteza ca lumina este de natura electromagnetica. Experimentele de interferenta, difractie si polarizare au confirmat faptul ca efectele luminii sunt produse de componenta electrica a campului electromagnetic.
Desigur, nici aceasta teorie nu a fost scutita de contradictii. La aparitia teoriei electromagnetice a luminii era cunoscut faptul ca indicele de refractie a unui mediu este definit de raportul:
n = c/v si n = √ε_r·µ_r
Cum pentru apa ε_r ≈ 81, µ_r =1, relatia de mai sus da valoarea n ≈ 9 cu mult diferita de cea obtinuta experimental n_ex = 1,33. Aceasta neconcordanta a fost explicata la sfarsitul secolului al XIX-lea odata cu elaborarea teoriei dispersiei luminii (indicele de refractie al mediului depinde de lungimea de unda a radiatiei folosite, pentru ca in medii materiale ε_r si µ_r depind de frecventa campurilor electrice si magnetice).

Povestiri adevarate

Odata, Edison i-a propus lui Nicola Tesla (inginer si inventator sarb) sa perfectioneze electromotorul de curent continuu, inventat de el. Pentru realizarea cu succes a temei, ii promisese o recompensa de 50 de mii de dolari.
Tesla se puse pe treaba si construi douasprezece variante al motorului lui Edison, aplicandu-le un comutator si un regulator, ceea ce le-a imbunatatit simtitor calitatile functionale. Tesla era foarte multumit de munca sa. Cat despre recompensa promisa, intentiona s-o foloseasca pentru perfectionarea sistemului lui de motoare multifazice cu curent alternativ.
Edison aprecie in mod deosebit toate proiectele lui Tesla , dar cand acesta din urma, timid, incerca sa-i aminteasca de recompensa, Edison ii raspunse scurt:
- Dragul meu Tesla, vad ca ai ramas tot un strain si nu ai deloc simtul umorului caracteristic americanilor.
Asadar, recompensa promisa nu fusese decat o gluma. Lui Edison nici prin gand nu-i trecea ce soc a provocat in sufletul inventatorului susceptibil si increzator. Tesla si-a amintit toata viata de aceasta gluma proasta, care i-a dejucat planurile de cercetare.
- Asta inseamna ca intr-o lume in care totul se vinde si totul se cumpara, nu exista cuvant de onoare, se gandi Tesla inca si mai indurerat ca aceasta trista invatatura de minte cu privire la moravuri ii fusese data de un om de stiinta, talentat si celebru.

Ce este electricitatea?

La intrebarea pusa in urma cu doua secole si jumatate: Ce este electricitatea? Benjamin Franklin (1706-1790) politician si fizician american a raspuns: "Electricitatea este un fluid unic, imponderabil, actionand prin repulsie asupra moleculelor proprii si prin atractie asupra celor ale materiei."
Filosoful si fizicianul scotian Robert Symmer (1707-1763) a raspuns ca: " Electricitatea este alcatuita din doua feluri de fluide: fluidul sticlos si fluidul rasinos care, in cantitati egale dau fluidul neutru."
Astazi este cunoscuta teoria electronica a electricitatii, astfel ca se poate decela cu usurinta adevarurile si erorile din ambele definitii, dintre care s-a impus atunci definitia data de Franklin, structurand in jurul ei, pentru un timp indelungat, prima teorie inchegata a fenomenelor electrice.