circ.el

Circuite electrice




Bacalaureat optica subiectul I septembrie



-filiera teoretica: profilul real,
-filiera tehnologica: profilul tehnic si profilul resurse naturale si protectia mediului,
-filiera vocationala: profilul militar.
¤ Sunt obligatorii toate subiectele din doua arii tematice dintre cele patru prevazute de programa, adica:
A. mecanica;
B. elemente de termodinamica;
C. producerea si utilizarea curentului continuu;
D. optica.
¤ Se acorda 10 puncte din oficiu.
¤ Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
D. Optica Varianta 3
Se considera constanta Planck h = 6,6 10-34J·s

Subiectul I.
Pentru itemii 1-5 scrieti pe foaia de raspuns litera corespunzatoare raspunsului corect. (15 puncte)
1. Fasciculul foarte ingust al unui indicator laser strabate suprafata plana de separare dintre doua medii transparente si omogene, trecand din mediul A in mediul B. In mediul A viteza luminii este vA = 2,00·105 km/s, iar in mediul B, vB = 2,25·108 m/s. Sinusul unghiului de refractie este 0,5. In aceste conditii se poate afirma ca:

a. indicele de refractie relativ al mediului B fata de mediul A este 4/9;
Rezolvare
Indicii de refractie absoluti al celor doua medii sunt:
nA = c/vA si nB = c/vB
Indicele de refractie relativ al mediului B fata de mediul A este
nBA = nB/nA = vA/vB = 2/2,25 = 8/9
a . Nu este corect;

b. sinusul unghiului de incidenta este 4/9;
Rezolvare
sin i/sin r = 8/9 ;→sin i = (8/9)sin r = 8/9·5/10 = 4/9 ;
b . Raspuns corect; →3p

c. raza refractata si raza reflectata sunt perpendiculare;
Rezolvare
Daca cele doua raze ar fi perpendiculare ar trebui ca unghiul de incidenta sa fie de 60o mai mare decat unghiul de refractie care este de 30o. Lumina trece dintr-un mediu mai dens in un unul mai putin dens (vA < vB → nA > nB), deci raza refractata se departeaza de normala, ca urmare unghiul de refractie este mai mare decat unghiul de incidenta.
Cele doua raze nu sunt perpendiculare.

d. unghiul de refractie este mai mic decat unghiul de incidenta.(3p)
Pentru ca refractia are loc cu departare de normala unghiul de refractie r este mai mare decat unghiul de incidenta

2. Urmatoarea pereche constituie un exemplu de puncte optic conjugate:
a. cele doua focare ale unei lentile convergente;
b. un punct luminos situat in focarul obiect si focarul imagine;
c. un obiect punctiform situat pe axa optica si imaginea sa data de lentila;
d. cele doua focare ale unei lentile divergente.(3p)
Rezolvare
Ansamblul alcatuit din punctul obiect si punctul imagine format de sistemul optic reprezinta punctele conjugate
Raspuns corect c. ; → 3p

3. Distanta dintre focarele principale ale unei lentile sferice subtiri de tipul menisc divergent este 40 cm. Convergenta acestei lentile este:
a. + 5 m-1 ;
b. + 2,5 mm-1 ;
c. - 2,5 m-1 ;
d. - 5 m-1. (3p)
Datele problemei
d = -2f = 40cm
Rezolvare
C = 1/f
f = - 20 cm = -0,2 m
C = - 1/0,2m = - 5 m-1
Raspuns corect d . → 3p
4. Doua oglinzi plane A si B formeaza un unghi diedru cu masura de 45o. Raza unui indicator laser se propaga intr-un plan perpendicular pe muchia diedrului si cade pe oglinda A sub unghiul de incident 45o. Ea se reflecta pe oglinda B, apoi se mai reflecta inca o dat pe oglinda A. In aceste conditii, raza emergenta (dupa ultima reflexie) va urma o directie:
a. perpendiculara pe raza incidenta;
b. perpendiculara pe oglinda A;
c. paralela cu oglinda B;
d. perpendiculara pe oglinda B. (3p)
reflexia luminii pe oglinzi
Rezolvare
-unghiul AIS = 45o
-unghiul SII' = 90o
-unghiul I'IO = 45o
Din datele problemei unghiul O este de 45o. Rezulta ca unghiul O = cu unghiul AIS. Raza emergenta IS este paralela cu oglinda OB
Raspuns corect c. →3p

5.convergenta
Avand la dispozittie patru lentile sferice subtiri identice se realizeaza sisteme alipite formate din doua, trei sau patru lentile. Reprezentand pe un grafic convergenta sistemului optic in functie de numarul n de lentile alipite, obtinem punctele din figura. Distana focala a unei lentile este:
a. 50 cm;
b. 25 cm;
c. 10 cm;
d. 5 cm. (3p)
Rezolvare:
C = 1/f1 + 1/f2 + ... + 1/f4
f1 = f2 = f3 = f4 = f
C = 2/f = 4 m-1 ; → f = 0,5 m
Raspuns corect a. → 3p

b2


bacalaureat
rezultate.bac banner.c.e

Cavalerul tristei figuri

Don Quijote de la Mancha, celebrul erou a lui Miguel de Cervantes, a fost supranumit "cavalerul tristei figuri" si a devenit prototipul fantastului care se lupta zadarnic cu "morile de vant".

Tainele vidului

Newton pentru a putea argumenta existenta vidului, face apel la "autoritatea celor mai celebri filozofi antici ai Greciei, care au pus vidul, atomii si greutatea atomilor drept primele principii ale filozofiei lor". Decartes respinge punctele de vedere a atomistilor antici afirmand ca spatiul absolut gol nu exista si ca tot ce are intindere este neaparat un corp. Teoria eterului, ca suport pentru propagarea undelor luminoase, dezvoltata mai ales de Huygens, umplea din nou spatiul cu o substanta misterioasa, nelasand loc pentru vid. Einstein, prin teoria relativitatii restranse, inlatura eterul ca pe un concept care mai mult incurca lucrurile decat le lamureste. Cea mai violenta lovitura data eterului a contituit-o ipoteza fotonilor, eterul devenea un nonsens, vidul fiind necesar pentru a putea permite miscarea fotonilor.

bacalaureat_fizica
Legile deplasarii radioactive
Imagini
retroproiector


Newsletter



electro.1
sus

« Pagina precedenta      Pagina urmatoare »



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin