template2.1_r1_c1


Google      


Circuite electrice


Diagrama vectoriala a impedantei







Bazandu-ne pe relatiile:
Z = √[R2 + (ω·L - 1/ω·C)2
tgφ = (ω·L - 1/ω·C)/R
XL = ω·L
XC = 1/ω·C
tgφ = (XL - XC)/R
R = Z·cosφ
X = Z·sinφ
se poate construi diagrama impedantei, considerand ca element de referinta care se plaseaza orizontal rezistenta R a circuitului.
diag.vect.a.lui.Z
Pe orizontala se plaseaza un vector R avand valoarea rezistentei masurate in ohmi si transpusa in cm la o scara convenabila 10Ω = 1cm. Aceasta scara se conserva. Din extremitatea vectorului asociat rezistentei R se ridica pe verticala in sens pozitiv (reactanta inductiva este pozitiva) vectorul asociat lui XL (reactanta inductiva), tot din varful lui R pe verticala in sens negativ se plaseaza vectorul - XC, deoarece reactanta capacitiva este negativa. Se face pe verticala diferenta celor doi vectori si rezulta vectorul asociat reactantei totale X a circuitului. Vectorul asociat reactantei totale se aduna dupa regula triunghiului cu vectorul asociat rezistentei circuitului si rezulta vectorul suma asociat impedantei circuitului RLC serie precum si unghiul de defazaj dintre vectorul asociat impedantei si vectorul asociat rezistentei.
In practica diagrama se utilizeaza in felul urmator:
Cele mai multe probleme cer sa se gaseasca modulul impedantei unui circuit care determina valoarea intensitatii curentului ce s-a stabilit in circuit cand se cunoaste tensiunea si invers si unghiul φ. Atunci cand se cunoaste frecventa ν a generatorului in Hz, R rezistenta circuitului in Ω, inductanta in H(Henry), C capacitatea in F(Farad), se fac calculele preliminare
XL = ω·L = 2πν·L
XC = 1/ω·C = 1/2πν·C
si avand R, XL si XC transpuse in cm se poate construi diagrama vectoriala. Se masoara cu rigla modulul vectorului asociat lui Z si aflam un raspuns, iar φ se masoara cu raportorul si aflam al doilea raspuns.
Diagrama vectoriala permite pe langa determinarea prin masuratori a diferitelor marimi ale circuitului studiat cand sunt date alte marimi si posibilitatea de-a urmari pe aceasta diagrama variatia tensiunii, intensitatii curentului, atunci cand parametrii circuitului sau frecventa generatorului sufera modificari.




Masina cu aburi

James Watt nu-si mai gasea linistea. Turna bronzul, forja cuprul, rotea cilindrul si slefuia pistonul, strunjea axele si lacasele. Cand nu se mai putea tine pe picioare de oboseala, se aseza pe un pat de campanie din atelier si dormea cateva ore, dupa care isi relua din nou munca. Patru saptamani mai tarziu modelul a fost terminat si urma sa fie pus in functiune. Watt se apropie de masina si pune mana pe robinetul de abur si rasuci robinetul. Se auzi un suerat puternic. Cateva secunde mai tarziu un nor alb acoperi intreaga masina. Watt simtea ca inima ii bate sa-i sparga pieptul. Vazu printr-o crapatura in norul de aburi cum Murdock seful de atelier a lui Watt se proptea cu ambele maini in volant incercand sa-l puna in miscare. Pistonul incepu sa se miste incet in sus si in jos. Sueratul inceta. Miscarile pistonului se accelerau continuu. Primul volant din lume se rotea linistit si continuu. Watt ramase mult timp tacut si nemiscat. Privelistea propriei opere il impresiona. Murdock incearca sa franeze volantul cu mana, dar roata ii zvarli mana cat colo fara sa o poata opri. Watt isi imagina ca o masina cu o forta asa de mare va fi instalata pe o trasura care va merge fara cai, sau pe un vas care va pluti pe mare in orice directie, fara panze, ba chiar si impotriva vantului. Isi imagineaza si o alta utilizare inca si mai importanta. Daca masina este pusa langa un muncitor, aceasta ii va usura considerabil munca. Atunci va fi suficient ca in loc de patrusprezece ore cum lucreaza acum muncitorul o sa lucreze zece sau opt ore, muncitorul va fi mai eficient si va castiga mai mult.


info



prod.tem.alt
c.a.mon
Imagini
Imagini




Reactia de fuziune

Reactie de fuziune Nucleele stabile din natura au numarul de masa 92 ≥ A ≥ 1. Nucleele cu numarul de masa A > 92 sunt obtinute pe cale artificiala si sunt instabile. Acestea se dezintegreaza emitand particule 24α, β+ sau β-. Prin dezintegrarea unui uncleu greu numarul de masa scade obtinandu-se un nucleu cu masa intermediara care are energia de legatura pe nucleon mare (B = Wℓeg/A). Nuclee stabile se obtin nu numai prin dezintegrarea sau fisionarea nucleelor grele, ci si prin unirea nucleelor usoare de la inceputul sistemului periodic: 12H si 13H numite reactii de fuziune, cand energia de legatura pe nucleon (B) creste. Fuziunea nu se observa in mod spontan pe Pamant datorita fortelor electrostatice de respingere foarte mari care se exercita intre nucleele care interactioneaza. Reactiile de fuziune sunt posibile la temperaturi foarte ridicate degajandu-se o mare cantitate de energie. /div>

Newsletter



electro
sus

« Pagina precedenta        Pagina urmatoare»



Postati:

Facebook widgets   Twitter widgets   Google plus widgets   linkedin

Legi Evaluare Bacalaureat Probleme
Legile lui Kirchhoff

Conservarea impulsului

Teoreme ale mecanicii

Starea electrocinetica

Suntul

Dezintegrarea β

Bacalaureat 2013

Bacalaureat 2014

Bacalaureat 2015

Mecanica

Electricitate

Electrostatica

S.G.
  Circuite electrice   © 2017 - Toate drepturile rezervate